J'aime bien mieux être malheureux en vous aimant, que de ne vous avoir jamais vu.

Nici nu putea sa sintetizeze mai bine Contele De Guillerades, ceea ce simt eu acum.
Si aceasta fraza este cu atat mai adevarata cu cat sintetizeaza atat trecutul, prezentul si banuiesc ca si viitorul spre care ma indrept.

Ei da, toamna gri  incepe incet-incet sa lase loc culorilor ardente, a sunetelor uscate si a razelor de soare blande. Ca si cum mi-as fi scos ochelarii de soare de pe nas si as fi oprit pentru o clipa mp3 playerul pentru a admira natura din jur.

Si atunci realizez ca viata merge inainte. Cu sau fara problemele mele insignifiante la scara umanitatii, natura isi urmeaza cursul ei languros, invitandu-ne sa participam la aceasta piesa de teatru, si sa nu ramanem spectatori la propria noastra viata...

Cu naivitatea de care am dat dovada inca de la nastere, am preferat intotdeauna sa incerc un lucru, cu riscul de a nu-l reusi, decat sa regret ca nu am incercat. Si pana acum, pot sa afirm ca nu regret nimic. Dar trebuie sa recunosc ca suntem ajutati si de natura. Spiritul de conservare ne face sa dosim amintirile urate in cel mai mic ungher al subconstientului nostru, iar apoi cheita de acces ascunsa in alta parte, unde numai specialistii mai pot ajunge... Iar noi, oamenii de rand, ne bucuram de aceasta minunata masina care este creierul uman si care ne lasa sa ne amintim numai lucrurile bune. De aceea, orice sut in fund nu poate reprezenta decat un pas inainte, si de aceea dupa fiecare mare dragoste, apare o alta ca o necesitate.

Omul e prin definitie o fiinta sociabila, si in consecinta isi cauta in permanenta un "complice" pentru a parcurge urmatoarea etapa a drumului sau prin viata... Cred ca acesta e termenul cel mai potrivit pentru persoana iubita - complice. Numai asa o relatie se poate constitui ca durabila. Si cum bine spunea cineva, fericirea in dragoste nu rezida in faptul de a fi orbit ci in acela de a inchide ochii atunci cand e nevoie... 

Dar sa nu intram prea mult in psihologie si filozofie (niciodata nu am fost atras de aceste domenii) si sa revenim la subiectul propus....

Ce scena v-ati imagina atunci cand ati citi aces titlu??
Mie mi-a inspirat ideea de iubire interzisa - ce sa fac, fervent lector in adolescenta mea a romanelor lui Dumas, Féval si celorlati din acelasi registru am ramas marcat....
Si mi-am spus ca intr-adevar e o idee geniala..... ce poate fi mai placut si mai nobil decat suferinta din dragoste ? Si mai mult de atat pentru una interzisa.... Deja cand spunem interzis, toata lumea se intereseaza.

Vreti sa va propun un mic experiment? Incercati sa puneti un afis gen "Nu deschideti", sau "Nu cititi", sau "Nu atingeti", o sa vedeti foarta multa lume care se precipita pentru a face contrariul celor indicate. Dar asta ni se trage de la Eva... si asa am ramas marcati pe vesnicie :))

Si revenind la persona-mi, ei bine, sunt exact in mijlocul actiunii. Trecand printr-o perioada mai dificila, iata-ma ajuns in pragul unui moment de decizie; ma si vad cu craniul lui Yorick in mana, intrebandu-l: "To be or not to be????" si el raspunde "Mtzî!" Atunci ce sa faci? Pai tragi la sorti cu o moneda care are acceasi marca pe ambele fete, asa macar nu ai surprize neplacute. A super!! A iesit marca!  Atunci ne implicam :))
Si uite-asa din ata-n-ac (cum spun francezii) ajungi sa fii fericit si nefericit in acelasi timp, dar iti spui ca subconstientul o sa stie mai apoi sa-si faca datoria si sa stearga tot ce e nefast pentru fericirea proprie si ca tu vei ramane oricum cu placutele clipe (sau momente, depinde de durata) petrecute...

Si s-ar parea ca subconstientul meu e destul de bine antrenat (am reusit chiar sa nu-l mai urasc pe comandantul de companie din liceul militar, de altfel, cred ca am inceput chiar sa-l respect!! - cred ca incep sa ma dereglez complet!!!!! ) :)) caci ma avant cu elan intr-o relatie fara happy end, intr-o relatie din care gust fiecare secunda cu pofta unui om insetat. Nu stiu cat timp va dura aceasta, asa ca incerc sa profit la maximum! Acest spirit de "libertinaj" sau libertate - gen Woodstock - ma poarta deocamdata spre viitorul incert. Dar ce-mi pasa? "Carpe diem" imi spun si inchid ochii.... si nu pentru ca ar fi momentul ci pentru a savura si mai bine suavele parfumuri ale acestor momente .... Ma simt ca un adolescent.... (oare asta sa fie secretul tineretii fara batranete???) Cu siguranta! Ei bine renumita piatra filozofala este dragostea; dar nu atat dragostea cat "indragostirea". Ei da, sunt termeni diferiti, cu durate si perioade diferite in viata de cuplu.

Dar nu mai dezvolt inca o data ideea aici...

Si cum nu-mi mai ramane mult timp de scris, va las si pe voi sa incercati la randul vostru "amoruri" interzise, amoruri care va pot ucide, sau care va pot face sa traiti mai fericiti in cuplu.

Asa ca ... inchideti ochii atunci cand trebuie, inchideti gura la fel.... si bucurati-va unii de altii, caci problemele vin si pleaca, dar timpul pierdut nu-l mai regasiti nicicand.....

Acum imi dau seama ca am incercat sa fac un post mai vesel, dar nu prea am reusit (sa fie oare nefericirea din dragoste??? :)), va las sa va ganditi).

Va las prieteni si va sarut cu drag pe toti!

Mister G.